Se folosesc în același mod în care folosim perfectul compus și imperfectul în limba română.
Perfectul compus (passato prossimo) definește o acțiune trecută și ”perfecționată” (finalizată, definitivată):
Am mâncat un măr.
Ho mangiato una mela.
Imperfectul (imperfetto) indică acțiuni sau obiceiuri (acțiuni repetate) trecute. Spre deosebire de perfectul compus, acțiunea nu are un caracter finalizat (e imperfectă, nu s-a perfecționat ... nu s-a realizat complet, era în curs de desfășurare)
Acțiune trecută aflată în desfășurare:
Când m-ai sunat mâncam un măr.
Quando mi hai chiamato mangiavo una mela. (Ar fi mai bine: ”stavo mangiando”, dar noi nu avem timpuri continue în limba română).
Obicei:
Copil fiind mergeam zilnic în parcul din fața casei.
Da bambino andavo sempre al parco davanti casa.